vietii!

Imi lipsesti … enorm , imi lipseste zambetul tau, vocea ta , mangaierea ta ,  … Imi lipsesc clipele in care te aveam in brate , imi lipsesc toate momentele in care ai fost cu mine!

Noaptea a inceput sa devina zi , somnul fuge de mine, incerc sa il chem amagindu-l ca atunci cand ma voi trezi vei fi aici , langa mine, imi vei spune ca vei fi aici si ca niciodata nu vei inceta sa faci asta, ma vei tine in brate si imi vei spune ca niciodata nu ai sa ma parasesti!

Adu-mi inapoi aerul curat pe care il respiram alaturi de tine, adumi inapoi ploaia care ne tinea imbratisati in pat, adu-mi inapoi zambetul razelor de soare, dar mai bine … VINO AICI!

Desi imi e teama , desi ma intreb daca am sa pot vreodata sa renunt la tine , te vreau aici!

As vrea sa pot da timpul inapoi … nu mult, dar atat cat sa te fac sa intelegi ca te vreau aici , atat cat sa te fac sa ma vezi asa cum sunt.. dificila, ciudata , curioasa, si mai ales incapatanata .

Te intrebi de ce imi e teama…mi-e teama de mine!!!

Am sa iti scriu si am sa iti explic … dar nu acum , nu pot , nu reusesc sa imbin cuvintele in propozitii coerente. Dar am sa iti scriu !

no title

am sting ultima tigara din al doilea pachet de tigari... ma intreb.. " de ce nu ma mai satura fumul de tigara, de ce nu mai simt aceeasi satisfactie pe care o aveam inainte atunci cand fumul imi invada plamanii?"  
ma uit pe geam.. afara e trist, a plouat si e rece, mainile mi-au inghetat... 
te-am revazut, te-am reatins si cu toate astea nu te-am privit in ochi... nu te puteam lasa sa ma vezi trista sau slaba 


imi doresc soare, caldura, imi doresc o zi in care sa am in picioare o pereche de pantofi comozi si dupa ce plec de  la birou sa merg pe jos pana acasa .. chiar daca este o distanta destul de apreciabila .. 


imi doresc sa zambesc, imi doresc sa spun " noapte buna" unui suflet atunci cand intru sub patura, sa simt doua brate ce ma curpind si sa ma las prada uitarii ...


imi doresc SA FIU TOATE INTR-UNA SI APOI SA FIU DOAR TU!

nu

niciodata nu am fost altfel .. niciodata nu am stiut sa spun nu atunci cand mi s-a spus am nevoie, niciodata nu am vrut sa ranesc, niciodata nu am vrut sa fac pe altii sa sufere din cauza mea, niciodata nu am vrut sa fac dintr-un om ... un .. eu 

Acolo

Padure, undeva la munte, undeva unde nu au ajuns turistii, unde verdele inseamna verde si iarba iti ajunge pana la genunchi, las cararea in urma si o iau printre copaci, arunc o privire si vad ca unul dintre copaci a fost frant de un tunet sau poate de o furtuna….Ma sui pe ceea ce a mai ramas din si privesc in jur.. iarba e asa cum am visat mereu ca este, imi ajunge pana la brau, sunt multi maci .. imi plac macii, imi place roseate lor prin verdele din jur … Simt ca nu sunt singura, si cu coada ochiului vad un cal care paste linistit… cobor de pe trunchiul copacului si incep sa ma indrept incet spre el, sa nu-l sperii, iau o mana de iarba si i-o intind, vorbindu-i … de parca ar intelege… dar stiu ca vocea iti tradeaza intentiile… S-a uitat la mine cu ochii mari si umezi, s-a intors si se indreapta inspre maci .. Cailor le plac macii???!!!! Merg in urma lui pana ajung in mijlocul macilor .. ma intind in iarba inca plina de roua, privesc cerul .. El se opreste langa mine, se uita la mine ca si cum m-ar intreba ce caut eu acolo, ce vreau, de unde vin, cine sunt, de ce i-am invadat coltisorul lui de liniste. Ii zambesc, de parca asta i-ar raspunde intrebarilor, dar stie ca nu i-as face rau, stie ca am venit acolo sa imi gasesc refugiu, sa ma linistesc si simte ca ma bucura prezenta lui… Acolo gandurile rele fug, acolo cerul este lumea mea, acolo soarele e doar al meu, eu sunt singura care se bucura de toate lucrurile astea .. eu, padurea, calul si soarele…. Inchid ochii si incerc sa pastrez in minte mirosul, atmosfera, linistea, tot ceea ce am in jurul meu… si din astea am sa imi creez lumea in care am sa fug de toti, lumea in care am sa ma pot regasi … Acolo e linistea mea … acolo vreau sa iubesc…

mi-e dor

            As vrea sa iti pot povesti despre cel care a vrut sa iti ia locul, despre incercarile lui de a ma face sa rad, despre incercarile  timide de a ma tine de mana, despre sarutul din fata scarii si despre chipul lui cand ma privea. Nu pot face asta, stiu ca nu te intereseaza si  imi vei spune ca te bucuri pentru mine, ca asa este mai bine. Dar te-ai gandit vreo secunda la cum ma simt eu? La ce simt eu? 

MI-E DOR DE TINE!                                                                   

Mi-e dor de noi, cei care am fost, de clipele in care timpul nu a contat si nici banii .. nici macar problemele pe care le aveam amandoi. Mi-e dor sa pot vorbi cu tine orice, oricum, oricand; mi-e dor de discutiile interminabile ce tineau pana spre dimineata. Nu conta ca la ora 8 trebuia sa fiu in picioare, nu conta ca a doua zi trebuia sa fiu fresh.. erai acolo si era mult mai important. 

N-am vrut sa imi scriu frustrarile aici, nu am vrut sa ma plang... dar asta fac si tot ce incerc este sa uit de tine, stiu par o liceeana la prima dragoste. Nu vreau sa ma cataloghezi, nu vreau sa ma pui in acelasi loc in care au fost femeile din viata ta. dar... mi-e dor de tine prieten drag!

Mi-e dor sa gasesc un umar pe care sa plang, mi-e dor sa pot spune cuiva tot ce am pe suflet, mi-e dor sa raspund la telefon si sa aud acel "alo"; acel "alo" care nu-i plictisit de mine, care ma indeamna sa vorbesc, care ma asculta. 

Si ma uit in jur.. si nu vad decat o casa goala, un telefon care se incapataneaza sa taca! 

Si cu toate astea .. iti multumesc ca ai facut parte din viata mea, iti multumesc ca ai stiut sa ma faci sa rad, iti multumesc ca m-ai facut sa uit de toate. ITI MULTUMESC ca ai existat ... demult... in viata mea!

nonsens

Am trait in zambetul unui copil ... era in fata mea si se uita cu ochi mari si negri mirat la mine ... Mi-a incoltit in minte intrebarea " de ce nu mai pot vedea lumea prin ochii unui copil?" Dar mi-a zambit .. si i-am zambit si eu .. si am ramas cu acelasi zambet o zi intreaga. Un zambet inocent care mi-a dat energie.

Dar .. in drum spre casa... am cautat ochii aceluiasi copil .. nu l-am gasit .. si am incercat sa caut un altul care sa imi ofere aceeasi energie...

O bunica mergea cu nepotul de mana ... si il certa .. i-am vazut lacrimile prelingandu-se pe obraji .. am vrut sa il iau de mana si sa stau de vorba cu el, chiar daca nu ma intelegea si se intreba cine sunt si mai ales ce vreau ... am facut-o dar de data asta s-a uitat la mine si si-a strans bunica de mana ferindu-se ... nu i-am vrut raul, nu am vrut decat sa smulg un zambet de pe chipul lui  sa ii ramana intiparit acolo .. sa uite de lacrimile care ii curgeau doar pentru ca e certat ... e DOAR un COPIL... 

Mi-as ineca amarul intr-un pahar de vin... dar nu mai are gust, m-as arunca in valurile marii .. dar nu ma mai spala de pacate, m-as urca pe un varf de munte sa simt bataia vantului cum sfasie din mine... dar nu mai pot ajunge in varf. Asa ca .. stau .. stau intr-un colt al camerei, cel mai intunecat si imi aduc trecutul in prezent, analizez toate lucrurile si ma intreb ce am facut gresit .. nu gasesc raspunsul ... Dar stau acolo.. si stau... sau .. zac... Incep sa caut cu coada ochiului un mica raza de lumina si in minte imi vine zambetul acelui copil... pe care nu-l mai recunosc, incerc sa imi dau seama daca a fost ceva efemer, as vrea sa ma agat de acel gest dar cand intorc capul dispare... 

A fost un vis... 

Un vis frumos, al meu, al lui, al celei careia ii spunea demult ... "voi fi aici" .. trebuie doar sa ma strigi!

acel pahar....

La inceput ti-am furat un zambet, putin mai incolo am prins un vis, ti-am ascuns privirea, si ti-am uitat durerea .. pe toate le-am pus intr-un pahar mare, de cristal, si le-am amestecat bine, pana zambetul a devenit privire si privirea vis, asa te-am vazut ultima oara, visand, cu zambetul in ochi. Si asa am sa mi te amintesc razand, visand si mai ales sperand. Nu am sa-ti spun despre mine .. aminteste-ti doar cum m-ai vazut ultima oara, dar .. inapoiaza-mi paharul din care ai baut ... va fi cupa, poate, si pentru altcineva .. am sa vreau sa il folosesc si acolo. Dar poate e un cuvant mult prea dur "folosesc" ... am sa il imprumut doar, nimic mai mult si am sa il curat de fiecare urma ce-a ramas, dar urma unei picaturi demult uscate nicidecum nu se va sterge .. si o voi privi si voi zambi amar... acolo a fost ... visul tau